Aproape toţi cei intervievaţi, respectiv 98%, declară că au auzit despre colectarea selectivă. Totodată, aproximativ jumătate din locuitorii oraşelor care dispun de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor afirmă că separă gunoiul din gospodării.

„Dacă există containerele pe care să le folosească, amplasate în apropierea locuinţei, publicul le foloseşte corect şi intens. Problema rămâne acolo unde nu există aceste containere. Mai grav stau lucrurile în spaţiile care nu ţin de administraţiile publice locale – parcuri naturale şi arii protejate, terasamente de cale ferată, maluri ale cursurilor de apă.

Este nevoie ca şi aici să se treacă la colectare selectivă, să nu mai ajungem să avem lacuri a căror suprafaţă e acoperită de PET-uri”, a declarat directorul IMAS, Alin Teodorescu.

Costuri prea mari în mediul rural

În prezent, numai 42 de oraşe din România beneficiază de sisteme de colectare selectivă. „În general, ne-am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare. Altminteri, costurile de a merge în sate sunt mult mai mari, pentru că sunt mai răspândite”, ne-a explicat preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În ceea ce priveşte un eventual sistem de recompensare pentru reciclare, sondajul realizat de IMAS pentru Eco-Rom Ambalaje arată că numai 9% din cei intervievaţi ar prefera să li se oprească o garanţie la cumpărarea produselor ambalate, pe care să o recupereze în momentul returnării ambalajelor la supermarket.

Ţară membră a Uniunii Europene, România îşi îndeplineşte obligaţiile privind reciclarea deşeurilor cu „sprijinul” oamenilor nevoiaşi care trăiesc pe lângă gropile de gunoi

Potrivit lui Alin Teodorescu, profilul românului dispus să colecteze selectiv depinde în mare măsură de educaţie. „Femeile sunt dispuse să colecteze selectiv mai mult decât bărbaţii, iar persoanele care au studii superioare mai mult decât cele cu educaţie primară. În privinţa veniturilor, persoanele cu venituri peste medie au o disponibilitate mai mare să separe deşeurile din gospodării”, a mai spus directorul IMAS.

Reciclare în proporţie de 60% până în 2013

În 2009, România are ca ţintă de valorificare a deşeurilor de ambalaje 45% din cantităţile totale introduse pe piaţă, faţă de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene. În plus, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală în privinţa recuperării deşeurilor din ambalaje, astfel încât să atingă standardul european în 2013.

Potrivit lui Mugurel Rădulescu, 60% din deşeurile de ambalaje sunt generate de populaţie, iar restul prin aşa-numitele circuite industrial-comerciale.

În privinţa factorilor care ar duce la creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile recuperate, sondajul IMAS arată că aproape două treimi din cei intervievaţi consideră că amenzile i-ar responsabiliza pe români în acest sens.

Separarea deşeurilor în toată ţara, peste opt ani

„Până în 2017, sistemul de colectare selectivă va trebui generalizat la nivelul întregii ţări”, a declarat Simona Ghiţă, consilier în cadrul Ministerului Mediului.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, a adăugat că autorităţile locale vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea sistemelor de salubritate, după ce consultanţii contractaţi de Ministerul Mediului vor finaliza masterplanurile privind deşeurile la nivelul judeţelor.

Multe lacuri din România sunt acoperite cu deşeuri de ambalaje

El a adăugat că Ministerul Mediului va lansa „într-o lună sau două” un proiect de descentralizare şi transferare a atribuţiilor şi competenţelor privind gestionarea deşeurilor la autorităţile locale, astfel că „fiecare primărie va avea o mică agenţie de mediu, cu specialişti”.

O altă problemă vizează cursurile de apă, „sufocate” de PET-uri şi alte deşeuri de ambalaje. „Multe sate nu au încă sistem de gestionare a deşeurilor, ca să nu mai vorbim de colectare selectivă. Se întâmplă fie să aibă un contract pe hârtie cu o societate de salubritate, dar nu ştim cum este implementat, fie să nu aibă nici măcar acest contract.

Şi atunci se ajunge ca, de asemenea, să creeze probleme pentru că gunoiul se aruncă pe câmp, undeva la marginea satului. Şi vine apa şi spală ce e acolo, ia PET-urile şi le duce pe firul apei. Şi apoi malurile apelor sunt pline de PET-uri pentru că astea plutesc”, ne-a mai spus preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.

În general, ne‑am dus în oraşe-reşedinţă de judeţ pentru că acolo este şi densitatea de deşeuri de ambalaje mare.

Mugurel Rădulescu, preşedinte Eco-Rom Ambalaje

Sursa: Adevarul

colectare, eco rom, produse ambalate, reciclare deseuri, valorificarea deseurilor

Proiectul de ecologizare iniţiat în minivacanţa de 1 Mai de către Asociaţia de Ecologie EcoAssist în Parcul Natural Bucegi a reunit peste 100 de voluntari din toată ţara, care au patrulat alături de autorităţi şi au ecologizat zonele poluate.

Voluntarii, alături de reprezentanţii Romsilva, ai Jandarmeriei şi ai Gărzii de Mediu Prahova, precum şi ai primăriilor Sinaia şi Buşteni au patrulat în următoarele zone : Cota 1500 Sinaia, Cuibul Dorului şi Buşteni.

Au fost încărcate 11 camioane cu gunoaie, iar 14 turişti au fost amendaţi de către rangeri şi jandarmi pentru foc în arie protejată, foc în pădure, aruncare de deşeuri în arie protejată, acces cu ATV în arie protejată.

Proiectul Marea Ecologizare va continua în fiecare weekend din luna mai. “După ECO-CAMP Bucegi, derulat în luna august 2008, am luat decizia să extindem acţiunea în mai multe arii protejate şi să implicăm şi mai mulţi oameni. Deoarece fenomenul de ‘marcare a teritoriului cu gunoi’ este foarte răspândit în România, considerăm că o atitudine fermă este necesară”, a declarat preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.

“Planul nostru este să strângem 50-100 voluntari pentru câteva weekend-uri la rând, să luăm cu noi autorităţile şi să mergem la ecologizare şi patrulare în mai multe arii protejate”, a mai spus Buzea.

După acţiunea de pe Valea Prahovei din perioada 1-3 mai, urmează Parcul Naţional Piatra Craiului, în perioada 8-10 mai, rezervaţia Bâlea Lac - Făgăraş (15 - 17 mai) şi Parcul Naţional Ceahlău (weekendul 22 - 24 mai).

Sursa: NewsIn

1 mai, gunoi, parcul natural bucegi, vacanta

“Astfel, 204 depozite neconforme vor fi înlocuite de un depozit regional de mari dimensiuni. În plus, prin proiect se vor construi o linie de sortare, o staţie de compost pentru deşeurile biodegradabile, 5 platforme de colectare şi 5 staţii de transfer al deşeurilor. De asemenea, proiectul include investiţii pentru implementarea unui sistem de colectare selectivă. Peste 300.000 de locuitori vor beneficia de acest proiect, investiţiile urmând a fi finalizate până în 2011″, potrivit comunicatului Ministerului Mediului.

România va primi de la Comisia Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, 1,17 miliarde euro în perioada 2007-2013 pentru proiecte vizând managementul integrat al deşeurilor.

Proiectele trebuie să demonstreze o abordare integrată a acestui domeniu, propunând investiţii în achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă, facilităţi de transport, sortare, compostare şi reciclare, construirea de depozite de deşeuri la standarde europene, închiderea depozitelor vechi, neconforme.

În prezent, Ministerul Mediului coordonează pregătirea a 30 de proiecte de management integrat al deşeurilor, care vor absorbi în totalitate suma alocată. Beneficiarii proiectelor sunt consiliile judeţene.

Săptămâna trecută, Ministerul Mediului a transmis Comisiei Europene, spre aprobare, un alt proiect major privind management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea, de peste 43 milioane euro, din care contribuţia UE va depăşi 27 milioane euro.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara în martie că declanşarea în 16 iulie a procedurii de infringement pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise este aproape certă.

“La data când ar trebui să fie închise toate gropile de gunoi neecologice aşa cum am negociat (iulie 2009) vom reuşi închiderea a circa 70-80% din ele. Eu voi merge la Comisia Europeană să mai cer o păsuire, dar sunt aproape sigur că se va declanşa”, a spus Nemirschi.

El adăuga că a vorbit cu miniştrii de resort din Grecia şi Italia, care au avut de asemenea probleme la acest capitol, iar aceştia i-au spus că au transferat amenzile de sute de mii de euro pe zi pe care statele lor ar fi trebuit să le plătească către autorităţile locale care nu şi-au îndeplinit îndatoririle.

România ar trebui să plătească circa 200.000 euro pe zi pentru gropile neecologice rămase deschise, din 2010, deoarece procedura de infringement include mai multe etape, care ar amâna data plăţii amenzilor cu şase luni, iar ministrul speră ca până atunci situaţia să fie rezolvată.

Tot în martie, directorul general al Autorităţii de Management pentru POS Mediu, Silviu Stoica, spunea că autorităţile judeţene trebuie să înceapă să facă investiţii pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme din mediul rural şi urban, banii urmând să le fie rambursaţi după aprobarea aplicaţiei la Bruxelles.

Sursa: NewsIn

depozite ecologice, gropi ecologice, managementul deseurilor, proiect

Legislativ, Romania s-a aliniat la normele comunitare referitoare la depozitele de deseuri, care trebuie sa respecte anumite standarde pentru a putea functiona. Nu mai sunt permise simplele gropi unde se descarcau gunoaiele, noile facilitati trebuind sa produca cat mai putina poluare. De aceea, vechile gropi de gunoi trebuie inchise, Romania convenind cu UE un calendar de inchidere a depozitelor neconforme, care se intinde pana in 2017.

Cel mai mare impact il are inchiderea gropilor de gunoi municipale, unde se depoziteaza gunoiul din gospodarii.
Potrivit HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, 251 de astfel de depozite trebuie sa-si sisteze activitatea pana in 2017; 11 s-au inchis in 2003, alte 139 trebuind sa nu mai functioneze pana la 16 iulie 2009, iar restul de 101 pana in 2017. Ce este grav este faptul ca numai anul acesta trebuie sa se inchida 78 de astfel de gropi de gunoi.
Locul acestor depozite trebuie luat de un adevarat sistem de colectare si depozitare a deseurilor, care sa acopere intreaga tara, inclusiv mediul rural. In prezent, sunt construite 25 de depozite conforme, la care se adauga alte sapte care sunt in curs de amenajare pentru deseuri municipale, din totalul de 65 prevazute in Planului National de Gestionare a Deseurilor. In Romania, doar 18 judete beneficiaza de depozite ecologice.

Alternative pe banii populatiei
Nerealizarea in timp util a altor gropi de gunoi s-ar putea sa impuna Romaniei costuri suplimentare. Autoritatile au doua alternative: ori inchid depozitele neconforme, iar masinile de gunoi vor fi directionate catre gropile permise, dar cu consecinte asupra tarifelor de depozitare platite de populatie, ori le lasa sa opereze in continuare, dar statul are toate sansele sa intre in procedura de infringement, care inseamna amenda platita de Romania catre UE.
Autoritatile de mediu trag nadejde ca lucrurile vor intra in normal pana la finalizarea tuturor etapelor din procedura de infringement, astfel ca sa nu platim penalitati. In luna martie, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a afirmat ca Romania nu va putea evita sanctiunile din partea UE pe problema managementului deseurilor, singura sansa, extrem de mica, fiind solicitarea unor pasuiri din partea Comisiei. Oficialul roman a anuntat posibilitatea unei amenzi de 200.000 de euro pe zi. Sumele insa ar urma sa fie platite de autoritatile locale care nu au fost in stare sa-si rezolve problemele de mana­gement al deseurilor. De remarcat, autoritatile locale isi constituie bugetul, in mare parte, din taxele si impozitele platite tot de populatie.

Sursa: Ziua

gunoi, managementul deseurilor, Nemirschi, Planului National de Gestionare a Deseurilor

Plajele tot nu au plecat de la Ministerul Mediului, oricat s-au zbatut guvernantii sa gaseasca o solutie rapida pentru ca primarii de la malul marii sa dispuna de acestea. Incertitudinea amenajarii plajelor pentru sezonul estival, deja deschis oficial, este evidenta, Ministerul Mediului, care este responsabil de zona costiera, neanuntand nicio decizie cu privire la soarta falezelor. Esecul administrarii plajelor este total, cei mai afectati fiind turistii, care nu vor avea parte, nici in acest an, de o vacanta onorabila pe Litoralul romanesc.

Zona costiera, din care fac parte si plajele pentru turisti, are un statut aparte, pentru ca face parte din domeniul public al statului, iar din punct de vedere al protectiei mediului are un rol special. De aceea, Administratia Nationala Apele Romane (ANAR), aflata in coodonarea Ministerului Mediului, exercita rolul de proprietar al statului. Potentialul economic pe care il au, a facut ca plajele sa fie vanate de toate administratiile, indiferent de rangul lor. In guvernarea trecuta, Ministerul Mediului a incercat sa gaseasca o solutie pentru ca plajele sa corespunda unor criterii cat de cat normale pentru activitati turistice.
Esecul a fost total. Plajele au ajuns, prin licitatie, pe mana unor firme care au fost preocupate doar de a scoate cat mai multi bani din inchirierea sezlongurilor. Pana acum, plajele au fost inchiriate de doua ori si de fiecare data contractele, incheiate pe 10 ani, au fost reziliate din cauza neindeplinirii clauzelor contractuale.

Dusuri la tribunal
De dusuri si toalete, obligatie a operatorilor prin contract, nu a putut fi vorba pentru ca amplasarea lor si racordarea la reteaua de utilitati a statiunilor trebuia sa se faca numai cu acordul primariilor. Din acest moment s-a declansat razboiul, care a ajuns si la tribunal.
In guvernarea trecuta, PSD si PD au fost adversari politici pe fata, lupta dintre cele doua tabere ducandu-se si pe plaje. Fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu (n.r. - acum presedintele Comisiei de administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic in Camera Deputatilor, din partea PDL) nu a dat curs niciunei initiative a primarului de Constanta, Radu Mazare, care a vrut sa construiasca un port pentru ambarcatiuni de agrement in Mamaia (n.r. - ce tine de Primaria Constanta) si sa faca o sosea le-a lungul coastei. Ca reactie, Primaria Constanta nu a dat nici o autorizatie pentru toaletele de pe plaja.
Iesirea de la guvernare a PD a deschis noi oportunitati pentru valorificarea potentialului economic al plajelor. La sfarsit de mandat, in toamna trecuta, o interesanta coalitie parlamentara, PSD si PNL, a votat doua legi, la initiativa catorva deputati social-democrati, printre care si fratele primarului de Constanta. Astfel, plajele treceau la administratiile locale, iar Radu Mazare primea dreptul de a construi soseaua de coasta, intre Mamaia si Constanta. Incercarea a fost fara de noroc, pentru ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, nu a promulgat legile si le-a retrimis Parlamentului pentru o noua analiza, consi­derandu-le neconstitutionale.
Noua guvernare a scos la iveala noi variante ca plajele litorale sa ajunga la primarii, punctul central fiind Constanta, care a reusit chiar sa impuna detinatorul portofoliului de la Mediu. Imediat dupa instalarea in functie a lui Nicolae Nemirschi, noul ministru al Mediului, contractele de inchiriere a plajelor au fost reziliate pentru ca nu au fost indeplinite conditiile contractuale, lucru, de altfel, usor de observat. Potrivit DADL, la inceputul lunii martie fusesera reziliate 41 din cele 46 de contracte de inchirire de plaje, cele cinci ramase (n.r. - niciuna in Mamaia) fiind si ele in verificari. Ministerul Turismului si-a anuntat intentia de a deschide mult mai devreme sezonul turistic, astfel ca DADL a declansat o adevarata revolutie pentru curatarea plajelor, in prim-plan fiind, bineinteles, Mamaia.

Udrea dispune de plaje
Pentru a nu mai fi nicio problema cu modul in care se organizeaza activitatea pe plaje, Ministerele Turismului si Mediului au propus un nou act normativ prin care plajele sa fie administrate de hotelieri si autoritati locale in baza unor contracte de asociere incheiate cu ANAR. Potrivit unui comunicat de presa al Ministerului Turismului, Guvernul a aprobat, in ultima sa sedinta, o ordonanta de urgenta pentru modificarea reglementarilor privind utilizarea plajelor si controlul activitatilor desfasurate pe plaja. “Avand in vedere ca se apropie deschiderea oficiala a sezonului estival, era nevoie sa schimbam legislatia, in sensul utilizarii performante a plajelor in scop turistic. Vom reusi, in acest fel, eliminarea intermediarilor care existau intre stat si detinatorii de structuri de primire turistica in administrarea plajelor”, a declarat, intr-un comunicat, ministrul Turismului, Elena Udrea.
Nici aceasta varianta de a ajunge plajele la administratiile locale nu a avut sorti de izbanda, pentru ca s-a opus ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, care nu a semnat actul normativ pe motiv de neconstitutionalitate. Primarul Mazare a reactionat prompt la pozitia ministrului Justitiei, spre deosebire de fostul sau subaltern, ministrul Mediului (n.r. - fost viceprimar de Constanta), care nu a avut nici o reactie la esecul propriului proiect. De altfel, Ministerul Mediului nu a fost in stare sa precizeze, de cateva saptamani, modul de organizare a activitatii pe plaje, in conditiile in care contractele de inchiriere au fost reziliate, iar altceva nu le-a luat locul. DADL a precizat ca “Guvernul Romaniei a elaborat o ordonanta de urgenta care va stabili modul in care vor fi exploatate din punct de vedere comercial plajele care au ramas libere”.
Imediat dupa instalarea in functie a lui Nicolae Nemirschi, noul ministru al Mediului, contractele de inchiriere a plajelor au fost reziliate

Mazare contra Boc
Primarul Constantei nu stie ce trebuie facut pentru ca plajele sa treaca la hotelieri si crede ca situatia poate fi rezolvata numai de catre premierul Emil Boc. “Nea Boc e seful Guvernului, el ar trebui sa rezolve problema asta. Ce apel sa fac eu ? Iti trebuie sapte facultati ca sa intelegi ca plajele trebuie administrate de hotelieri? Daca eram eu prim-ministru, era in vigoare si erau impartite in doua saptamani. Asa stie Boc sa faca turism. Ce sa fac mai mult de atat, sa ma duc sa fac greva foamei la Guvern?”, a afir­mat Mazare, intr-o confe­rinta de presa. Pana la rezolvarea problemei, sub ce forma va fi, tot turismul are de suferit.

Sursa: Ziua

cesionarea plajei, conditii de inchiriere, gunoaie, litoral, ministerul mediului, plaje, turism

Pe Drumul Naţional 1, spre exemplu, parcările s-au transformat în ultimele zile în adevărate gropi de gunoi. Muncitorii de la Compania de Drumuri spun că de vină sunt atât turiştii, cât şi societăţile de pe Valea Prahovei, care nu au încheiat contracte cu societăţile de salubritate.

Nici măcar cei care au ales ariile protejate ca destinaţie pentru acest weekend nu au dovedit mai mult respect faţă de natură. Turiştii numeroşi prezenţi de 1 Mai în Parcul Natural Comana au ignorat statutul de arie naturală protejată a zonei, au făcut focuri şi au lăsat deşeuri în urmă, iar autorităţile nu i-au sancţionat, potrivit preşedintelui organizaţiei de mediu Agent Green, Gabriel Păun.

520 de maşini în Parcul Comana

„Doar de 1 Mai rangerii parcului au numărat 520 de maşini intrate în parc, care au adus peste 1.500 de oameni. Aceştia au aprins focuri, au lăsat deşeuri şi au făcut zgomot deranjând animalele sălbatice. Deşi numărul de turişti care au încălcat legislaţia a fost foarte mare, nici cei de la Garda de Mediu, nici cei de la Administraţia Parcului nu au aplicat sancţiuni contravenţionale”, a spus Păun.

Nici pe litoral situaţia nu a stat diferit. Numărul mai mare de turişti faţă de anul trecut a însemnat, implicit, mai multe gunoaie la malul mării.

Cu 30% mai multe gunoaie

Până ieri la prânz, reprezentanţii firmei de salubrizare Polaris au strâns peste 40 de tone de gunoi. „Resturile menajere au fost, de această dată, strânse de la locurile special amenajate pentru depozitare.

Comparativ cu anul trecut, gunoiul adunat a fost cu 30% mai mult“, a declarat Dan Opreanu, directorul Departamentului de Salubrizare Polaris.

În Vama Veche, după o zi şi o noapte de distracţie, lucrătorii de la salubritate au avut ceva mai mult de lucru. Sticlele goale, pungi cu mâncare şi alte resturi au împânzit plaja după ziua de 1 Mai.

Comisarii Gărzii de Mediu, în patrulare

Reprezentanţii Gărzii de Mediu au patrulat în zonele de agrement tradiţionale cum ar fi Cheile Dobrogei, Basarabi şi în pădurea de la Hagieni.

„Comisarii Gărzii de Mediu nu au dat amenzi, deşi ar fi putut face lucrul acesta, ci au împărţit saci de gunoi pentru a încuraja cetăţenii să lase curat în urma lor. I-am lăsat să se bucure de aceste zile. Acţiunile de patrulare ale Gărzii de Mediu vor continua până pe 5 mai, cât ţine şi minivacanţa.

Măsurile le luăm de luni încolo, împreună cu autorităţile locale“, a precizat comisarul şef al Comisariatului Judeţean de Mediu Constanţa, Vasile Petro.

Locurile de agrement, acoperite de petrecăreţi cu mormane de resturi

Băimărenii au uitat să-şi ducă peturile acasă după ce le-au golit

Vremea relativ bună şi minivacanţa de 1 Mai i-au scos pe băimăreni din case, locurile de agrement ocupându-se rând pe rând încă de vineri dimineaţa.

Cele mai căutate locuri au fost Valea Neagră – Izvoare, Valea Usturoiului, Valea Chiuzbăii, Barajul Firiza şi Parcul Municipal, unde la sfârşitul săptămânii trecute un partid politic a organizat o petrecere câmpenească.

Distracţia a fost în toi, vremea de partea petrecăreţilor, însă gunoaiele împrăştiate peste tot au oferit o imagine dezolantă „post-petrecere”.

Tomberoane insuficiente

Angajaţilor societăţii de salubrizare le-au luat mai multe ore să cureţe urmele distracţiilor. Numai în Parcul Municipal, cele 20 de tomberoane de 1,1 metri cubi au fost golite în cursul zilei de câte două ori, în timp ce în zonele verzi au fost amplasate peste 50 de recipiente pentru gunoaie.

„Echipele Drusal au început să amplaseze containerele încă de joi dimineaţă pentru că am ştiut că de vineri începe nebunia”, a spus Cristian Maroşan, şeful Drusal Baia Mare.

La sfârşitul minivacanţei s-au strâns peste 600 de metri cubi de gunoaie. Maroşan a mai precizat că pentru weekendul prelungit de 1 Mai, jandarmii maramureşeni împreună cu lucrători ai Gărzii de Mediu şi cei de la Drusal au desfăşurat acţiuni comune pentru a-i atenţiona pe băimăreni să-şi păstreze oraşul curat.

Zonele de agrement au mai fost în atenţia autorităţilor de mediu şi săptămâna trecută, când a fost evaluat stadiul de curăţenie în care se aflau.

„Marcarea teritoriului cu gunoi“

Deşeurile, strânse de autorităţi şi voluntari

În Parcul Natural Bucegi au fost strânse, de vineri până duminică, 11 camioane de gunoi, potrivit NewsIn. Tot în Bucegi, 14 turişti au fost amendaţi pentru că au aruncat deşeuri în arie protejată sau au aprins foc în locuri interzise.

Proiectul de ecologizare iniţiat de 1 Mai de către Asociaţia EcoAssist în Parcul Natural Bucegi a reunit peste 100 de voluntari care au patrulat alături de reprezentanţii Romsilva, ai Jandarmeriei şi ai Gărzii de Mediu Prahova, precum şi ai primăriilor Sinaia şi Buşteni în zonele Cota 1.500 Sinaia, Cuibul Dorului şi Buşteni. Proiectul Marea Ecologizare va continua în fiecare weekend din luna mai.

„După ECO-CAMP Bucegi, derulat în august 2008, am luat decizia să extindem acţiunea în mai multe arii protejate. Deoarece fenomenul de «marcare a teritoriului cu gunoi» este foarte răspândit în România, considerăm că o atitudine fermă este necesară”, a declarat preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.
Sursa: Adevarul

Garda de Mediu, gunoaie de 1 mai, salubrizare, vacanta

Sursa: Gazeta de Sud

depozite neconforme, gropi de gunoi, severin

Sursa: TVR

gunoaie, plaja, turisti

De la lecţia de cultură civică se pare că au lipsit şi turiştii care au ales să-şi petreacă acest weekend la munte. Şi asta pentru că pe pajiştile unde au sfârâit grătarele, acum au mai rămas doar maldăre de gunoaie.

Mormane de gunoaie, pet-uri aruncate la întâmplare şi grămezi de cenuşă rămasă după focurile de tabără încinse de vamaioţi noaptea. Aşa arată acum plaja din Vama Veche.

Din loc în loc se mai zăreşte câte un cort rătăcit şi două-trei grupuri de tineri rămaşi să mai petreacă încă o zi la Vama Veche.

Din păcate, mormane de gunoaie au lăsat în urmă şi turiştii care au petrecut minivacanţa de 1 Mai la munte.

Sursa: Antena 3

deseuri, gunoaie, plaja, Vama veche

Peste 50% dintre romani folosesc electronicele pana cand acestea se strica. In Romania, durata medie de utilizare a electrocasnicelor mari depaseste 13 ani.

Romania este codasa in Europa la capitolul schimbarea electrocasnicelor vechi. Mai bine de jumatate din populatie repara masinile de spalat si televizoarele pana cand nici cel mai bun electrician nu mai are ce sa le faca.

Frigiderele noi consuma o treime din energia necesara functionarii unui frigider din 1990. Inlocuirea unui frigider vechi de 10 ani cu unul nou, din clasa A+, poate reduce consumul de energie cu pana la 45%.

Se pune desigur problema banilor, dar multi nu stiu ca leii investiti intr-un frigider nou ar putea fi recuperati din facturi, pentru ca cel vechi consuma de doua ori mai mai multa energie.

Ca sa ii incurajeze pe romani sa cumpere aparate noi, producatorii de electrocasnice au lansat campanii peste campanii.

Cei care vor sa-si ia o combina frigorifica, o plasma, un aspirator sau un robot de bucatarie primesc reduceri de 15- 20% daca aduc un aparat vechi.

Pe langa reducerea costurilor, innoirea electrocasnicelor prin sistemul buy-back inseamna si reciclare corecta. Si aici stam foarte prost.

UE ne cere sa colectam 4 kilograme pe cap de locuitor anual, ori noi nu strangem nici macar unul singur de aparatura electronica.

Sursa: Stirile PRO TV

buy back, colectare electronice, electrocasnice, reciclare, reduceri